luni, 12 februarie 2018




Am început să număr
zilele şi nopțile
în care, îmbrățișați,
adormeam zâmbind
pe-un iris albastru.

Am tras linie şi
în urma unei simple
adunări de aritmetică,
mi-a dat = deșertăciune.

Am trăit într-o iluzie
pe care am lăsat-o
să devină realitate
în favoarea ta,
atunci când ai învățat
înmulțirea cu trei.

Nici astăzi nu ştiu
dacă a meritat să te învăț
tabla înmulțirii...

Nu regret. Doar că... 
eu nu mai ştiu să socotesc
nici lacrimile 
ce curg şi acum din iluzii...

Cine le mai știe numărul?

T.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu